Republica Moldova are nevoie de o legislație îmbunătățită care va încuraja dezvoltarea serviciilor de creșă. În acest sens, o prioritate pentru susținerea social-economică a familiilor cu copii este asigurarea cu servicii de creșă calitative pentru toate familiile din Moldova și îmbunătățirea mecanismelor de conciliere a vieții de familie cu cea profesională. Reamintesc că insuficiența creșelor afectează starea economică a familiilor cu copii și deseori, determină creșterea sărăciei în rândurile acestora. De datoria noastră este să creăm oportunități egale pentru toți copiii prin investirea în educația și îngrijirea timpurie a acestora.
Menționez că, în ultimii ani, în Republica Moldova a crescut numărul cererilor părinților pentru educația antepreșcolară și preșcolară, astfel încât rata totală de participare a copiilor sub 3 ani în programe educaționale este de circa 22,8%. Deși cererea pentru educația antepreșcolară și preșcolară este în creștere, numărul instituțiilor de educație antepreșcolară este foarte limitat și acoperă doar o parte nu prea mare din aceste necesități.
Mai mult ca atât, art.15 din Codul educației prevede că educația antepreșcolară se realizează în instituțiile de educație antepreșcolară, de la vârsta de 0 la 3 ani. În realitate însă, din cauza lipsei de finanțare în instituțiile de educație timpurie se înmatriculează, cu preponderență, copiii cu vârsta de 2-3 ani, în limitele disponibilităților bugetelor locale, care sunt însă în permanență deficitare. Reieșind din cele expuse, constatăm că educația antepreșcolară în Republica Moldova se realizează doar parțial, fiind lipsită de finanțare de la bugetul de stat.
Având în vedere cele menționate, consider că statul are obligația promovării politicilor în vederea sporirii numărului de instituții în cadrul cărora se realizează educația antepreșcolară, cu finanțare de la bugetul de stat. Astfel, urmând să fie asigurat, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, accesul la educație antepreșcolară pentru toți copiii cu vârsta de la 2 la 3 ani, familiile cărora solicită acest serviciu.
Pentru a îmbunătăți situația la acest capitol, vin cu o inițiativă legislativă prin care propun ajustarea cadrului legislativ în domeniul educației timpurii, prin reglementări ce vor obliga statul să intervină financiar în susținerea educației timpurii, în special a educației antepreșcolare.
Astfel, pentru a asigura respectarea dreptului de acces la educația antepreșcolară a copiilor cu vârsta sub 3 ani, propun modificarea și completarea Codului Educației al Republicii Moldova cu următoarele prevederi: La articolul 3 noțiunea ,,complex educațional” se completează după cuvântul ,,nivelurile” cu cuvântul ,,antepreșcolar”.
Având în vedere faptul că educația timpurie este un proces educaţional realizat cu copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 6(7) ani în instituţii educaţionale sau în familie, în scopul dezvoltării lor fizice, cognitive, emoţionale şi sociale, propunem ca noțiunea de complex educațional să cuprindă nu doar o parte din educația timpurie, și anume educația preșcolară care se referă la copiii cu vârsta de la 3 la 6(7) ani, dar și la educația antepreșcolară care se referă la copiii cu vârsta de la 0 la 3 ani.
La Articolul 15 alineatul (1):
- la lit. a) se completează după cuvântul ,,creșă” cu textul ,,grădiniță de copii cu grupe de creșă,”;
- iar la lit. f) se completează înaintea textului ,,școală primară – grădiniță” cu textul ,,grădiniță – creșă,”.
În prezent legislația prevede că instituțiile de educație antepreșcolară sunt creșa și centrul comunitar de educație timpurie. Având în vedere că serviciul de creșă sau centru de educație timpurie nu sunt încă pe deplin dezvoltate în localitățile din Republica Moldova, propunem ca grădinița de copii în care pot fi dezvoltate servicii de creșă să fie inclusă în categoria instituțiilor de educație antepreșcolară. În așa mod vom avea siguranța că cel puțin una din instituțiile de educație antepreșcolară activează în localitățile țării.
La Articolul 24 se modifică și va avea următorul conținut: ,,(1) Educaţia antepreşcolară se realizează în familie sau la solicitarea părinților pentru copiii cu vârsta de la 2 la 3 ani, în instituțiile de educație antepreșcolară prevăzute la art.15 alin. (1) lit. a).”
Reieșind din faptul că art.15 alin. (1) lit. a) din Codul educației prevede care sunt instituțiile de educație antepreșcolară, propunem la art.24 alin. (1) să stabilim concret în textul normei dreptul părinților să decidă unde se va realiza educația antepreșcolară, fie că se realizează în familie fie că se realizează în instituțiile de educație antepreșcolară.
Totodată, atrag atenția asupra actualelor prevederi care stabilesc că educația antepreșcolară se realizează în familie, aceasta beneficiind de finanțare de la bugetul public național conform legislației în vigoare. Dar, din câte cunosc familiile cu copii de până la 3 ani nu beneficiază de finanțare de la bugetul public național pentru realizarea educației antepreșcolare, dar potrivit art.18 al Legii nr.289 din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, aceste familii beneficiază doar de indemnizație pentru creșterea copilului.
Menționez că propunerea de a realiza educația antepreșcolară în instituțiile de educație antepreșcolară începând cu vârsta de 2 ani vine în contextul modificărilor propuse de Guvern la bugetul asigurărilor sociale pentru 2017, unde este prevăzut că persoanele neasigurate vor beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (această perioadă în prezent fiind de 1,5 ani), iar ulterior pentru susținerea încadrării persoanele neasigurate în câmpul muncii, propun ca statul să susțină dezvoltarea instituțiilor de educație antepreșcolară, astfel încât copii cu vârsta de la 2 la 3 ani să poată beneficia de educație antepreșcolară în instituțiile respective: ,,(2) Finanțarea educației antepreșcolare se efectuează de către autoritățile administrației publice locale în condițiile art.143 și art.144 a prezentei legi.”
O problemă pe care o sesizez cu referire la norma în vigoare, menționată mai sus, ține de finanțarea procesului de organizare a educației antepreșcolare care se face în limitele bugetului local. Respectiv, din cauza că bugetele locale sunt insuficiente pentru susținerea educației antepreșcolarere, consider necesar și oportun ca finanțarea acesteia să se facă în condițiile art.143 și 144 din Codul educației. Deoarece numai prin finanțarea educației antepreșcolare de la bugetul de stat se vor asigura servicii de calitate pentru toți copiii (spații sigure și prietenoase, dotări corespunzătoare vârstei și nivelului de dezvoltare al copiilor, personal calificat/instruit și motivat să lucreze la standardele solicitate).
Toţi ne dorim copii sănătoşi, dezvoltaţi, fericiţi, dornici de a învăţa și un rol deosebit în realizarea acestui obiectiv îi revine inclusiv statului. Doar statul prin politicile sale de dezvoltare a rețelei serviciilor de educație antepreșcolară și preșcolară şi perfecţionarea cadrului legislativ și normativ privind funcţionarea acestor servicii ar veni în susținerea familiilor pentru a crește copii sănătoși și bine educați.
În concluzie, subliniez că în procesul educaţiei timpurii, un rol esenţial îi revine sistemului antepreșcolar și preşcolar, care reprezintă etapa incipientă pentru încadrarea copiilor în sistemul educaţional. Implementarea prezentului proiect de lege va genera costuri suplimentare, însă acestea nu pot fi comparabile cu beneficiul pe care îl va avea societatea noastră pe termen lung.
Dragi prieteni, concetățeni!
Vă îndemn să susținem Apelul Public pentru Salvarea Școlilor cu predare în limba română din Transnistria și să fim solidari în respectarea drepturilor copiilor la educație în regiunea dată.
Puterea noastră constă în unitatea noastră.
Click aici pentru a semna petiţia!