Prima pagină  »  Media

Media
Decizia de trecere la etapa de post-monitorizare ar reprezenta o recunoaştere a faptului că democraţia în Republica Moldova este puternică
Publicat: Vineri, 19 iunie 2015   

Şefa Delegaţiei Republicii Moldova la APCE, Liliana Palihovici, vorbeşte în cadrul unui interviu acordat portalului infoeuropa.md despre relaţiile Moldovei cu CoE timp de 20 de ani, consolidarea democraţiei şi reforma Procuraturii.

Istoria relaţiilor dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei (CoE) a început în 1995, când Moldova a devenit membru al CoE, iar în acest an se împlinesc 20 de ani de cooperare cu această instituţie europeană importantă. Şefa Delegaţiei Republicii Moldova în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Liliana Palihovici, apreciază la cel mai înalt nivel colaborarea cu această instituţie, care a oferit Republicii Moldova o expertiză preţioasă practic în toate domeniile de activitate. În cadrul unui interviu acordat Portalului Moldova Europeană, Liliana Palihovici punctează principalele aspecte care au marcat evoluţia relaţiilor cu CoE pe parcursul celor 20 de ani, priorităţile de viitor, referindu-se şi la agenda sesiunii de vară a APCE, care se va desfăşura în perioada 22-26 iunie 2015 la Strasbourg.

Dnă Palihovici, în acest an se împlinesc 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. Cum va fi marcată această aniversare la nivel naţional? 

Eu consider că cea mai frumoasă şi corectă formă pentru a marca 20 de ani de participare a RM în cadrul CoE ar fi consolidarea reformelor democratice pe care Moldova trebuie să le realizeze.

La 27 iunie 1995, după depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la Consiliul Europei, Republica Moldova şi-a asumat un şir de obligaţiuni şi angajamente, printre care ratificarea unui şir de tratate și protocoale, inclusiv Protocoalele adiţionale la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia-cadru cu privire la minorităţile naţionale, Carta europeană a autonomiei locale, Carta Socială Europeană ş.a. Tot atunci Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a întreprinde măsuri pentru reformarea sistemului judecătoresc, reorganizarea procuraturii, promovarea reformelor în domeniul autonomiei locale în conformitate cu prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale, transferarea responsabilităţii sistemului penitenciar de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justiţiei, garantarea libertăţii religioase etc. De atunci, Moldova este monitorizată în permanenţă, iar rapoartele Adunării Parlamentare, dezbătute de aceasta o data la 2-3 ani, denotă progresele obţinute pe parcursul acestei perioade.

Ţara noastră a fost îndemnată să reformeze domeniul justiţiei, iar cel mai puternic semnal care vine din toate raportele şi  recomandările Consiliului vizează reforma sistemului Procuraturii. Eu mă bucur că Parlamentul RM a reuşit în luna iunie 2015 să dezbată și să voteze în primă lectură noua Lege cu privire la reforma Procuraturii, urmând până la sfârşitul sesiunii de primăvară–vară 2015 a Parlamentului R. Moldova să fie votată și în cea de-a doua lectură. Prin urmare, nu cred că evenimentele pompoase cu muzică şi cuvântări ar marca cu-adevărat 20 de ani de participare a R. Moldova în Consiliul Europei, ci votarea Legii cu privire la Procuratură și alți pași importanți în consolidarea statului de drept. Ca efect al punerii în aplicare a acestei legi urmărim scopul de a spori încrederea cetăţeanului în  instituţiile statului din Republica Moldova.   

În opinia Dvs. care sunt cauzele neîndeplinirii angajamentului de a reforma Procuratura într-o perioadă atât de îndelungată? 

De la adoptarea legii precedente au mai fost operate anumite modificări care urmau să îmbunătăţească sistemul. Însă, în rezultatul evaluărilor s-a constatat că schimbările se lasă aşteptate şi este nevoie de o altă abordare, în special care ar oferi mai multă libertate în interiorul sistemului, astfel încât procurorii să fie responsabili direct de dosarul pe care îl au în gestiune fără a avea parte de imixtiunea procurorului ierarhic superior.

Eu nu cunosc exact care ar fi fost motivul pentru care până acum nu a existat o astfel de abordare. Ceea ce pot spune însă este că în ultimii doi ani şi jumătate grupurile de lucru create de Parlament împreună cu Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală au elaborat un proiect care este conform cu standardele solicitate. Comisia de la Veneţia a apreciat pozitiv acest proiect, spunând că Moldova va realiza progrese importante dacă va reuşi să pună în aplicare această lege.

Rezervele exprimate de Comisia de la Veneţia ţineau de voinţa politică şi posibilitatea de a modifica Legea supremă. În noul proiect de lege există câteva articole care ţin de numirea procurorului general, unde se propune ca acesta să fie desemnat de preşedintele RM, ceea ce duce la  modificarea Constituţiei, unde în prezent este menţionat expres că preşedintele Parlamentului este cel care propune candidatura procurorului general. De asemenea, în proiectul discutat sunt stipulate criterii clare privind procesul de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general. Astfel, ne străduim, ca prim modificările propuse să fie excluse toate speculaţiile şi posibilităţile de influenţă politică asupra procesului de alegere a procurorului general. 

Dacă ar fi să facem un bilanţ al realizărilor din ultimii 20 de ani în relaţiile dintre CoE şi Moldova, care ar fi cele mai importante? 

Cred că la acest capitol avem multe de menţionat, iar Moldova trebuie să-i fie recunoscătoare CoE pentru toată expertiza de care a beneficiat pe parcursul anilor în procesul de elaborare a primei Legi cu privire la Procuratură, a Codului penal, Codului de procedură penală, Codului civil, Codului familiei. Toate aceste documente au fost elaborate cu susţinerea CoE sau expertizate de această instituţie.

Un element foarte important în dezvoltarea democratică a RM îl constituie procesul de monitorizare din partea CoE, care în opinia mea nu trebuie privit drept un control din exterior. Este mai degrabă o viziune din afară faţă de schimbările care se produc în interiorul ţării. Acesta este probabil unul dintre cele mai preţioase elemente ale cooperării noastre cu CoE. Este importantă şi participarea CoE în monitorizarea alegerilor parlamentare şi locale, dar și cooperarea autorităţilor publice locale cu Congresul Autorităţilor Locale al CoE.

De asemenea, avem o colaborare eficientă în domeniul mass-media, drepturile omului, iar din momentul în care Moldova a devenit stat membru al CoE cetăţenii noştri care se consideră nedreptăţiţi în instanțele  de judecată din R. Moldova au posibilitatea de a contesta aceste decizii  la CEDO. Totodată, Moldova a beneficiat de numeroase programe de cooperare în domeniul standardelor de sănătate, politicilor de tineret, politicilor minorităţilor naţionale, autonomiei locale etc. O cooperare eficientă avem şi cu alte instituţii ale CoE la capitolul luptei cu corupţia şi preveniri spălării banilor.

Nu în ultimul rând trebuie să menţionez faptul că atunci când în RM au existat situaţii politice mai dificile, CoE nu a rămas indiferent faţă de evenimentele din ţară şi de fiecare dată a trimis delegaţii pentru a monitoriza evoluțiile şi a oferi autorităţilor recomandări cum ar trebui mai bine să depăşească situaţiile de criză. Eu mă bucur că Republica Modova este parte a acestei instituţii. Fiind membri ai CoE, avem o tribună internaţională la care ne putem prezenta realizările şi anunţa noile obiective.

În contextul problemelor actuale cu care se confruntă RM, pe cât de reală este trecerea la etapa de post-monitorizare în viitorul apropiat?

De fapt, etapa de post-monitorizare reprezintă la fel o monitorizare. CoE continuă să urmărească evoluţiile din ţară, doar că vizitele de evaluare nu sunt o dată sau de două ori pe an, ci odată în doi ani. Moldova solicită să treacă la etapa de post-monitorizare, pentru că în rezultatul examinării listei condiţiilor înaintate RM în 1995 când a devenit membru al CoE, am constatat că ţara noastră a realizat cea mai mare parte a acestora, iar abordarea față de ţările care şi-au îndeplinit obligaţiunile este trecerea la etapa de post-monitorizare. Decizia în acest sens depinde de votul Adunării Parlamentare. În urma prezentării ultimului raport în 2013, nu au ajuns câteva voturi pentru a trece la etapa de post-monitorizare. Poate că această diferenţă a fost argumentată, fiindcă în lista condiţiilor nerealizate se regăsea, la acea etapă, Legea cu privire la finanţele publice locale, votată o lună mai târziu şi pusă în aplicare din ianuarie 2015, reforma sistemului procuraturii la care m-am referit anterior. În principiu, în momentul când va fi decisă trecerea la etapa de post-monitorizare, aceasta ar reprezenta o recunoaştere a faptului că democraţia în R. Moldova este puternică.

Care sunt priorităţile în relaţiile RM cu CoE pentru următoarea etapă?

În 12 iulie 2012 Parlamentul R. Moldova a votat o hotărire prin care a aprobat Planul de Acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, conceput drept foaie de parcurs în vederea trecerii la etapa de post-monitorizare în relaţia cu CoE. Acest document stabileşte prioritățile în relaţiile RM cu CoE și urmează a fi utilizat drept instrument comprehensiv pentru implementarea acţiunilor şi reformelor asumate de către ţara noastră în următorii ani. Consider că R. Moldova trebuie să continue acelaşi dialog eficient şi strâns cu toate instituţiile CoE pe fiecare domeniu. Prioritar rămâne domeniul drepturilor omului, în special a drepturilor omului în regiunea transnistreană, capitol la care R. Moldova are mari dificultăţi, iar implicarea instituţiilor internaţonale este extrem de importantă. CoE este o instituţie care din punctul meu de vedere ar putea să ne ajute în acest proces. O altă prioritate în dialogul nostru este cooperarea în domeniul combaterii corupţiei, libertatea de exprimare, punerea în aplicare a Cartei sociale şi a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare pe care R.Moldova nu a  ratificat-o deocamdată.

Dat fiind faptul că majoritatea angajamentelor şi acţiunilor preconizateale RM în relația cu CoE sunt similare cu cele de pe linia cooperării cu UE, raportarea implementării la nivel de executiv va avea loc în cadrul Comisiei Guvernamentale pentru integrare europeană. Acţiunea în cauză constituie un mesaj consolidat asupra determinării RM pentru realizarea reformelor sistemice şi trecerii la etapa de post-monitorizare în cadrul Consiliului Europei, precum şi avansării dialogului pe linia UE.

În perioada 22-26 iunie la Strasbourg se va desfăşurasesiunea de vară a APCE. Ce subiecte sunt incluse pe agenda discuţiilor şi care dintre acestea vizează Republica Moldova?

Sesiunea care va începe săptămâna viitoare va fi din punctul meu de vedere una interesantă, cu subiecte aprinse de interes european. În cadrul sesiunii, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, va avea un discurs în plenul APCE.

Pe lângă faptul că în faţa deputaţilor APCE vor susţine discursuri personalităţi cu renume, pe agenda discuțiilor figurează  dezbaterea raportului privind situaţia actuală din Ungaria, raportul ce ţine de funcţionarea democraţiei în Azerbaidjan, dar şi un raport privind Parteneriatul pentru Democraţie pe care APCE îl are cu Parlamentul statului Maroc. De câţiva ani,  APCE a adoptat o strategie separată de dialog cu unele state care nu sunt membre ale CoE, numite parteneri pentru democraţie.
 
În cadrul acestei sesiuni nu avem subiectele care ar viza direct RM. Însă temele ce ţin de libertatea de exprimare sau acționariatul și proprietarii instituţiilor mass-media vizează direct şi ţara noastră. Deşi Moldova nu este menţionată în rapoartele care vor fi prezentate, recomandările se referă şi la situaţia din Moldova.
 
În raportul ce ţine de responsabilitatea şi etica în mass-media, care va fi dezbătut în cadrul acestei sesiuni, accentul va fi pus pe consolidarea democraţiei, iar o democraţie înseamnă și libertate de exprimare. Prin acest raport este salutat faptul că la nivel european a fost adoptat un cod de etică în domeniul jurnalismului, iar prin proiectul rezoluţiei CoE îşi propune să recomande tuturor statelor să decriminalizeze subiectul defăimării, să introducă alte prevederi în legislaţie care ar permite ca persoana să nu fie defăimată. Totodată, în acest raport există şi o recomandare în care APCE solicită Consiliului de Miniştri să se adreseze tuturor statelor membre ale CoE cu solicitarea de a introduce în legislaţie dreptul la replică. Republica Moldova a făcut acest pas acum câţiva ani, însă sunt ţări în care prevederea în cauză nu este stipulată în  legislaţia națională.
 
Cu prilejul sesiunii recente sunt anunţate mai multe reuniuni ale Comitetelor parlamentare, printre care şi a celui pentru egalitate şi nediscriminare, din care faceţi parte şi în cadrul căruia aţi semnat o propunere de rezoluţie privind ”Drepturile omului şi probleme etice legate de mamele-surogat”. Care este necesitatea abordării acestei probleme pentru ţările europene şi, pentru Republica Moldova, în special?
 
De fapt, poziţia mea faţă de subiectul mamelor-surogat este una conservatoare. În ţările membre ale CoE legislaţia este foarte diferită la capitolul mamelor-surogat. Puţine ţări acceptă această idee şi se dă o luptă permanentă între cei care consideră că toate ţările ar trebui să accepte mamele-surogat şi cei care sunt mai conservatori la acest capitol.
 
În opinia mea, acest lucru ar putea fi permis doar în cazul rudelor de gradul I. Adică, pentru o femeie căreia medicii nu-i dau nicio şansă de a naşte copii, în calitate de mamă-surogat ar putea fi mama acesteia sau sora ei. Mai puţin aş accepta ideea de a implica persoane străine în acest proces. Poziţia mea este argumentată de faptul că la moment nu avem toate instrumentele necesare pentru a urmări ca procesul să nu se transforme în unul de vânzare a copiilor. Aceasta este marea mea rezervă, fiindcă există numeroase rapoarte internaţionale în care se spune că în unele state se constată acest fenomen. Eu aş prefera ca R. Moldova să-şi dezvolte instrumente de monitorizare concretă şi sigură a securităţii omului şi a eliminării oricăror posibilităţi de trafic de persoane.
 
Consiliul Europei este numită şcoala democraţiei. Cum îşi pregăteşte Republica Moldova temele pe acasă? 


Cred că toate schimbările realizate în ultimii 20 de ani reprezintă tema pentru acasă făcută de RM. Evident, de fiecare dată există loc pentru mai bine. Chiar şi CoE la anumite perioade revine asupra rezoluţiilor şi recomandărilor sale. De exemplu, pentru actuala sesiune există două rapoarte referitoare la responsabilizarea mass-mediei într-un mediu în permanentă schimbare şi la subiectul acţionariatului în presă. Poate subiectul nu era atât de fierbinte cu 10-15 ani în urmă, acum însă în rezultatul schimbărilor care se produc în toate ţările, APCE a considerat că este un subiect pe marginea căruia trebuie să facă un raport, trebuie să analizeze subiectul în fiecare ţară şi să vină cu recomandări concrete în care să solicite tuturor ţărilor membre ale CoE să se asigure că transparenţa acţionariatului în mass-media este respectată. Deci CoE este o şcoală a democraţiei, un monitor al democraţiei, iar atunci când observă anumite tendinţe într-o țară sau alta, care nu ar contribui la consolidarea democraţiei vine cu recomandări. Din punctul meu de vedere este o abordare corectă pe care şi R. Moldova ar trebui s-o aplice - să nu aştepte până când undeva se aprinde focul, ci să evalueze situaţia constant, să intervină la timp pentru a evita derapajele.

Democraţia, drepturile omului, statul de drept sunt cele trei valori promovate de Consiliul Europei. Pe o scară de la 1 la 10, cum aţi aprecia situaţia în Republica Moldova la capitolul respectării acestor valori?
 
Cred că pe nota şapte și jumătate. Republica Moldova mai are de muncit până a putea spune că avem o democraţie puternică şi sănătoasă.
 
Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societăţii civile „Pentru Europa”


Accesări: 1119


Altele din Media
Publicat: Vineri, 23 septembrie 2016   
Liliana Palihovici și Rodion Gavriloi discută în studioul Agora despre prezența echilibrată a femeilor și bărbaților în funcții decizionale Continuare ...

Publicat: Joi, 11 februarie 2016   
Liliana Palihovici: „Suntem într-un an nou fără politică fiscală, nu avem bugetul pentru anul 2016...” Un interviu cu vicepreședinta Parlamentului și a PDLM. Continuare ...

Publicat: Miercuri, 09 septembrie 2015   
Vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici a expediat o scrisoare Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Mircea Buga, în care solicită lansarea unei proceduri de evaluare urgentă a situaţiei din toate instituţiile rezidenţiale existente în ţară, care se află în subordinea ministerului, transmite CURENTUL. Continuare ...

Publicat: Marți, 07 octombrie 2014   
În cadrul proiectului social-caritabil “Ladie’s Charity Tennis Cup”, Vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici, ne-a acordat un interviu despre caritate, despre importanţa sportului în dezvoltarea unui copil, despre ceea ce o face să meargă înainte şi, de asemenea, despre ceea ce învaţă de la propriii copii. Continuare ...

Publicat: Sâmbătă, 02 august 2014   
Satul Horodişte din raionul Călăraşi, Republica Moldova a fost gazda acţiunii culturale „Memoria Neamului”, ediţia a III-a, cu genericul „Jocurile copilăriei”. Acţiunea a fost organizată de Asociaţia culturală „Neo-Dacii” din Strasbourg şi simpatizanţii ei din Republica Moldova, iar printre oaspeţii de onoare ai evenimentului de la Horodişte s-a numărat şi Vicepreşedinta Parlamentului, doamna Liliana Palihovici, originară din acest sat. Continuare ...

Publicat: Vineri, 25 iulie 2014   
Un interviu Radio Europa Liberă cu Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici, pe tema legii care impune o cotă obligatorie rezervată femeilor pe listele partidelor politice. Continuare ...

Publicat: Vineri, 27 iunie 2014   
„Îmi doresc ca Republica Moldova să-şi continue parcursul european”, afirmă Vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici, într-un interviu acordat, la Strasborg, în timpul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Continuare ...

Publicat: Vineri, 30 mai 2014   
Chişinău, 30 mai /MOLDPRES/. Liliana Palihovici, Vicepreşedinte al Parlamentului, răspunde la întrebările AIS „Moldpres”. Continuare ...

Publicat: Sâmbătă, 24 mai 2014   
Парламентская комиссия по праву, назначениям и иммунитету обсудила в среду законопроект, предусматривающий наказание игорных заведений, допускающих несовершеннолетних к азартным играм. Законопроект предусматривает изменения в Закон об азартных играх и Кодекс о правонарушениях. Continuare ...

Publicat: Sâmbătă, 03 mai 2014   
În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici a vorbit despre activitatea Legislativului din ultimii patru ani, legile importante care urmează a fi adoptate pînă la sfîrşitul mandatului, situaţia din PLDM, dar şi despre configuraţia viitorului Parlament. Continuare ...

Publicat: Miercuri, 02 aprilie 2014   
Comunistul Grigore Petrenco ar trebui să primească trofeul "bătăuşul anului 2013". Asta pentru că deputatul a fost implicat în aproape toate bătăile din Parlament. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici la emisiunea Fabrika. Continuare ...

Publicat: Vineri, 08 martie 2013   
Continuare ...

Publicat: Joi, 21 februarie 2013   
Cât de sănătoasă poate fi o ţară în care din totalul miilor de copii ţinuţi în diferite instituţii ale statului doar trei la sută sunt orfani? Poate fi oare o pedeapsă penală pentru părăsirea, alungarea, lăsarea fără ajutor a copilului o soluţie? Şi ce facem ca stat cu unii minori după ce aceştia au fost lăsaţi în voia sorţii? Îi umilim în continuare? Teme de discuţie cu deputata liberal-democrată, Vicepreşedinta Parlamentului, Liliana Palihovici. Continuare ...

Publicat: Luni, 14 ianuarie 2013   
„Parteneriatul pentru copii”, pe care l-am lansat împreună cu compania „Orange” şi cu parteneri de dezvoltare, a dat roade, vizibile atât pe feţele copiilor vulnerabili, cât şi în calitatea serviciilor educaţionale sau sociale. Nouă, persoanelor publice, implicarea în asemenea iniţiative ne aduce satisfacţia şi sentimentul că facem lucruri utile nu doar la nivel legislativ şi de politici sociale, dar şi la nivel de oameni concreţi. Continuare ...

Publicat: Marți, 08 ianuarie 2013   
Despre motivaţia Lilianei Palihovici de a se implica în activitatea politică şi despre secretele unei cariere reuşite în acest domeniu a discutat cu ea reporterul Politik.md. Continuare ...

Publicat: Sâmbătă, 08 septembrie 2012   
Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Liliana Palihovici, vicepreşedintă a Parlamentului, vicepreşedintă a PLDM, a povestit cum a venit în politică, cînd l-a cunoscut pe Premierul Vlad Filat, despre priorităţile noii sesiuni parlamentare, dar şi despre unele aspecte legate de viaţa sa privată. Continuare ...

Publicat: Marți, 31 august 2010   
Un interviu îmbrăţişat, cald, cu mici compromisuri şi scurte dezbateri, care sună ca într-o poezie de dragoste. Un cuplu cu opinie şi atitudine. S-au cunoscut la facultate, şi-au urmat carierele, ambele sociale, au făcut o familie frumoasă ca şi ei doi. Liliana şi Sergiu Palihovici sunt împreună de 16 ani, au doi băieţi, Dan-Marius, de 14 ani, şi Angel-David, de 8 ani. Continuare ...


20.03.2017
Prezentarea proiectului de lege Nr. 437 din 23.10.2016 prin care s-a propus stabilirea condițiilor echitabile pentru funcționarii publici cu statut special
13.03.2017
O inițiativă legislativă care oferă mai multe instrumente pentru a mări șansele de localizarea promptă a copiilor dispăruți
15.12.2016
Moldova are nevoie de o legislație îmbunătățită care va încuraja dezvoltarea serviciilor de creșă
15.12.2016
Am solicitat ministerelor de resort soluții pentru diversificarea serviciilor de reabilitare a copiilor autiști
01.12.2016
„Merit să fiu apreciat” - eveniment de promovare a abilităților persoanelor cu dizabilități

Dragi prieteni, concetățeni! 
Vă îndemn să susținem Apelul Public pentru Salvarea Școlilor cu predare în limba română din Transnistria și să fim solidari în respectarea drepturilor copiilor la educație în regiunea dată. 
Puterea noastră constă în unitatea noastră.
Click aici pentru a semna petiţia!


 

 

Galeria Video




 


 
 

Recomandări

Partidul Liberal Democrat

 

Copyright © 2019 Liliana Palihovici - Site-ul oficial
Developed by Andrei Madan
  Prima pagină      Contacte    Hartă site